http://economie.hotnews.ro/stiri-it-11317995-video-batalia-pentru-libertate-internet-sopa-pipa-cazul-megaupload.htm

18 ianuarie: 7000 de site-uri, printre care editia in engleza a Wikipedia si Reddit, blocheaza accesul utilizatorilor la continutul lor pentru a protesta impotriva proiectului de lege american SOPA (Stop Online Piracy Act). 19 ianuarie: site-ul MegaUpload, fondat de un antreprenor care si-a schimbat numele in Dotcom, este inchis prin ordin judiciar, la cererea autoritatilor americane. 20 ianuarie: in urma protestelor, initiatorii legii SOPA amana dezbaterile legislative pana cand o formula noua a legii va fi gasita. In zilele urmatoare, grupul de hackeri Anonymous retaliaza dur, prin atacuri asupra serverelor FBI si a principalelor case de discuri. Bine ati venit in transeele razboiului global pentru internet, editia 2012.

Cauzele conflictului
La fel ca la sfarsitul anilor ’90, cand pirateria online incepea sa devina un fenomen cu adevarat global si scapat de sub control, conflictul dintre autoritati si organizatiile pentru protectia drepturilor utilizatorilor se poarta pe acelasi camp de batalie: problema respectarii copyright-ului. Daca in runda precedenta autoritatile nu au reusit sa implementeze decat legi care afectau materiale individuale, caz in care raspunderea era exclusiv a utilizatorilor, in etapa actuala, guvernul american incearca sa adopte o legislatie care ar permite combaterea pirateriei la un nivel mult mai mare, dar cu posibile repercusiuni grave asupra libertatii de exprimare. Intra in scena SOPA si PIPA.

SOPA – Stop Online Privacy Act, este un proiect de lege care prevede masuri drastice impotriva site-urilor care ofera continut piratat. Propus de un grup de congresmani americani, atat democrati cat si republicani, noul act da, teoretic, puteri suplimentare Departamentului american pentru Justitie in lupta impotriva pirateriei online. Conform propunerii legislative, site-urile care ofera continut piratat pot fi blocate la nivel DNS, iar companiile care ofera publicitate pentru aceste site-uri pot fi obligate sa opreasca furnizarea de reclame, pentru a bloca un canal de profit pentru posesori.

Motoarele de cautare ar urma sa elimine orice referinta la site-urile in cauza, iar procesatorii de plati ar avea interdictie de a lucra cu paginile ce ofera continut protejat de drepturile de autor. Mai mult, providerii de internet ar putea primi dreptul de a monitoriza traficul tuturor utilizatorilor, o prevedere ce a ridicat extrem de multe obiectii din partea organizatiilor ce lupta pentru drepturile utilizatorilor.

Sa luam un exemplu: daca site-ul www.continutpiratat.com ar fi reclamat autoritatilor, acestea ar avea dreptul sa blocheze conversia adresei continutpiratat.com in adresa corespunzatoare IP, limitand astfel orice fel de trafic spre pagina. Atunci cand o adresa este scrisa intr-un browser internet, ea este convertita intr-un set de 4 numere ce compun o adresa interpretabila la nivelul serverelor. Astfel, daca in mod normal continutpiratat.com se traduce in 89.10.10.10, dupa blocare, browserul nu ar mai putea ajunge la pagina pe teritoriul SUA, iar navigatorul internet ar returna o eroare care spune ca pagina nu a fost gasita.

Pentru motoarele de cautare, mai ales pentru Google, aceasta limitare a reprezentat una dintre cele mai mari probleme ale SOPA, deoarece conversia adreselor este unul dintre elementele de baza in functionarea internetului.

Principalii sustinatori ai legii sunt casele de discuri si studiourile de productie de la Hollywood si organizatiile care se ocupa cu protejarea drepturilor de protejare a proprietatii intelectuale. Principalii opozanti includ companii si organizatii precum Google, Yahoo, Facebook, eBay, Twitter, Human Rights Watch, Public Knowledge, Free Press si Electronic Frontier Foundation.

Conform opozantilor, SOPA ar oferi puteri extrem de mari corporatiilor din domeniul media si ar putea duce la abuzuri grave. Practic, daca legea ar fi votata si ar intra in vigoare, in scurt timp ar aparea o “lista neagra” de site-uri ce nu pot fi accesate, in stilul sistemelor de filtrare a continutului din tari cu regimuri autoritare, precum China. Noul sistem de filtrare nu ar urma sa aiba motivatii politice, ci comerciale. In plus, filtrarea continutului la nivelul providerilor de internet ar incalca dreptul la intimitate al utilizatorilor si ar limita grav libertatea de exprimare, garantata prin Constitutia americana.

Impactul asupra site-urilor care intretin comunitati online axate pe creare si distributie de media ar fi extrem: portaluri precum YouTube, Flickr sau Vimeo ar fi lovite foarte de puternic de SOPA. Astfel, din cauza unui singur videoclip postat fara licenta pe YouTube, detinatorul drepturilor ar putea cere blocarea accesului si a tuturor platilor catre Google, detinatorul portalului video.

Pe de alta parte, sustinatorii legii spun ca aceasta ar urma sa fie aplicata cu discernamant si cu respect fata de drepturile utilizatorilor de internet, iar situatiile prezentate de opozanti sunt cazuri extreme, care nu au sanse de a deveni realitate.

Cea de-a doua lege controversata, PIPA (Preventing Real Online Threats to Economic Creativity and Theft of Intellectual Property Act – Act pentru prevenirea amenintarilor online reale la adresa creativitatii economice si a furtrului de porprietate intelectuala, n.r.) se diferentiaza de SOPA in principal prin forul legislativ in care a fost propusa (senat vs. camera reprezentantilor pentru PIPA, respectiv SOPA) si prin prevederile ceva mai blande. Legea face referinta la “site-urile internet care au ca principal obiect de activitate distributia de continut protejat de copyright fara licenta”.

Nici una dintre cele doua legi nu are sustinerea majoritatii membrilor camerelor legislativului american, iar SOPA a fost chiar retrasa temporar pe data de 20 ianuarie, pentru a ajunge la o formula imbunatatita. PIPA urmeaza sa fie supusa votului pe data de 24 ianuarie.

Cazul MegaUpload
In una dintre cele mai rasunatoare povesti de pe internet din ultimii ani, site-ul MegaUpload a fost inchis in urma cu cateva zile la cererea autoritatilor americane. Inchiderea site-ului este, pentru ambele tabere, un exemplu perfect a dificultatilor si a ambiguitatii situatiei site-urilor care gazduiesc fisiere online.

Sa incepem cu indeputul. MegaUpload, un serviciu gratuit de gazduire de fisiere online, a fost lansat in anul 2005 de catre omul de afaceri Kim Dotcom, nascut Kim Schmitz. Dotcom si-a inceput cariera de antreprenor online in anii ’90, cand a profitat de cresterile exponentiale din timpul balonului .com pentru a se imbogati, pe cai nu intotdeauna legale. In 1998, el a fost condamanat la doi ani de inchisoare cu suspendare pentru tainuire de bunuri furate si utilizare de carduri de credit false. Dupa prabusirea pietei online din 2001, Dotcom a fost acuzat de speculatii ilegale cu actiuni ale mai multor companii online si cu deturnare de fonduri. In 2002, a fost arestat la Bangkok si condamant in Germania la un an si opt luni cu suspendare pentru tranzactiile ilegale cu actiuni si la inca doi ani cu suspendare pentru deturnare de fonduri. Dotcom si-a recunoscut vinovatia in ambele cazuri.

In 2005, MegaUpload a fost infiintat in Hong Kong, pe un principiu foarte simplu: orice fisier putea fi stocat temporar pe serverele companiei, iar durata de gazduire varia in functie de populariatatea fisierului. Un fisier descarcat foarte rar era sters repede, iar fisierele care starneau interesul multor utilizatori erau pastrate pe termen lung. Site-ul castiga bani din publicitate, dar si prin plata unui abonament de utilizatorii care doreau servicii mai avansate de gazduire.

Conform acuzatiilor aduse lui Dotcom, site-ul ajunsese in 2011 la o cifra de 50 de milioane de utilizatori zilnici, iar in topul celor mai vizitate site-uri de pe intreg internetul ocupa locul 13. Din totalul traficului inregistrat la nivel global pe internet, MegaUpload putea sa reprezinte chiar si 4% in momentele de maxima activitate. In scurt timp, MegaUpload a devenit unul dintre centrele pirateriei online, iar din acuzatiile formulate de autoritatile americane, acest lucru s-a intamplat cu incuviintarea proprietarilor.

Pe 9 decembrie 2011, MegaUpload a lansat pe YouTube un clip de promovare in care artisti precum Kanye West, Alicia Keys, Snoop Dogg sau will.i.am isi aratau sprijinul pentru companie. Clipul a fost sters de catre Universal Media Group, aparent prin acces direct la sistemul de management al continutului YouTube, care permite stergerea de continut fara o aprobare prealabila a Google, compania care detine YouTube.

Pe langa stergerea acestui clip, UMG a operat si stergerea unui episod al emisiunii Tech News Today, pentru simplul fapt ca acesta prezenta controversa legata de clipul lansat de MegaUpload. MegaUpload si UMG sunt in litigiu in acest moment in legatura cu situatia creata, iar Google a facut o declaratie publica prin care a specificat ca drepturile UMG se extind doar asupra continutului pentru care detine proprietate intelectuala. MegaUpload detinea integral drepturile asupra clipului postat, iar mai multi dintre artistii care apar in el au contracte semnate cu UMG.

Companiile de tehnologie urmează să anunțe smartphone-uri mai puternice decât cele existente în prezent. De fapt, în ceea ce privește telefoanele inteligenet, trendul anului 2012 spune că la modă va fi telefonul subțire, cu ecran mare și cu un procesor mai puternic decât cele instalate pe cele lansate anul trecut.

Prima companie care ar urma să anunțe un telefon cu procesor quad-core, nVidia Tegra 3, ar putea fi LG. Potrivit celor de la Pocket Now, smarphone-ul ar urma să poartă numele de X3.

Printre specificațiile tehnice remarcăm un display HD de 4.7 inci, o cameră de 8 megapixeli și una frontală de 1,3 megapixeli. De asemenea, LG X3 ar putea veni într-o variantă cu memorie internă de 16GB și extinsă până la 32GB printr-un card microSD. LG X3 ar urma să ruleze cu cea mai recentă versiune a sistemului de operare Android și să fie lansat luna viitoare, în cadrul târgului de electronice de la Barcelona.

Citiţi mai mult: Începe revoluția telefoanelor puternice – IT > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/incepe-revolutia-telefoanelor-puternice-962841.html#ixzz1kJwOhwRF
EVZ.ro

Tableta iPad 3 a Apple, aşteptată pe piaţă în martie, va avea ecran high-definition (HD), un procesor cu patru nuclee mult mai rapid decât cel de pe iPad 2, şi conexiune LTE, următoarea generaţie a comunicaţiilor wireless, informează MEDIAFAX, care citează Bloomberg.

Fabricile partenere Apple din Asia au început să producă în serie iPad 3 în ianuarie şi vor să ajungă la capacitate maximă în februarie.

Apple speră ca iPad să-şi menţină poziţia dominantă pe o piaţă tot mai aglomerată. După debutul din 2010, care a creat practic un nou segment pe piaţa gadget-urilor mobile, iPad a devenit a doua sursă de venit a Apple după iPhone, cu vânzări de peste 40 de milioane de unităţi până în prezent, care au generat venituri estimate la cel puţin 25 miliarde de dolari.

Succesul produsului a determinat numeroşi rivali să lanseze tablete concurente, cele mai de succes modele venind de la Samsung şi Amazon.com, bazate pe platforma software Android a Google.

Purtătorul de cuvât al Apple, Natalie Kerris, a declarat că nu comentează zvonuirile şi speculaţiile.

Standardele LTE (long-term evolution) permit viteze de acces la internet mult mai rapide decât conexiunea 3G. Producători precum Samsung, Motorola Mobility şi Nokia au lansat deja smartphone-uri LTE.

Apple a decis să introducă tehnologia mai întâi pe tablete, deoarece bateria mai mare faţă de cea a iPhone poate suporta mai bine consumul superior de energie necesar conexiunii mai rapide, a arătat una dintre surse.

Noul display are rezoluţie mai mare decât actualul iPad 2, iar densitatea de pixeli este mai ridicată decât a unor televizoare HD, susţine aceeaşi persoană.

IPad 3 este asamblat de Foxconn Technology, principalul partener al Apple pe partea de producţie. Contractele cu Apple generează 22% din afacerile Foxconn.

Lansarea noului iPad este primul debut semnificativ de hardware Apple de la moartea cofondatorului companiei, Steve Jobs, în octombrie anul trecut.

itplay.ro

Imprimanta 3D a celor de la 3D Systems a fost, in sfarsit, prezentata publicului larg.

Mai mult, ea poate fi comandata pentru un pret ridicat, dar nu exporbitant: 1299 de dolari. The Cube este prima imprimanta 3D proiectata pentru utilizatorul de rand.

Foloseste ABS, disponibil in 10 culori, iar obiectele sunt printate la dimensiuni de 140 x 140 x 140 mm, la o grosime de 5 mm. Transferul de date se face atat prin USB cat si WiFi.

Mai multe detalii puteti afla de aici http://cubify.com/cube/index.aspx

(Hotnews.ro)

In ultimele doua editii ale targului CES Las Vegas s-a vorbit enorm despre televizoarele 3D, insa la editia de acum noutatile sunt surprinzator de putine pe segment fiindca aceste televizoare nu au convins prea multi clienti. La CES 2012 televizoarele vedeta sunt mai subtiri decat un smartphone si pot fi controlate cu vocea sau prin gesturi ale mainilor. Televizoarele 3D au intrat pentru ceva timp in hibernare, spun cei de la PC World, iar in articol puteti citi pe larg de ce se intampla asta.

In 2010 si 2011 s-au lansat multe modele de televizoare 3D iar tehnologia era prezentata ca fiind o noua revolutie. Vanzarile au fost insa pana acum sub asteptari (cateva mii de unitati in Romania, spre exemplu), iar de vina nu este doar pretul mare al televizoarelor ci continutul specializat saracacios.

Desi au aparut modele cu imagine tot mai buna, tehnologia pe partea de 3D nu a avansat suficient in acesti ani. Calitatea imaginii a avansat, insa nu s-a imbunatatit suficient de mult incat sa convinga un numar mare de clienti ca merita sa investeasca peste 1.000 de euro pentru aceste televizoare. Tehnic vorbind, televizoarele 3D nu au avansat tehnologic la fel de mult ca alte grupe de produse in ultimii doi – trei ani, iar acest lucru este un impediment, noteaza PC World.

Evident ca ochelarii speciali – grei, caraghiosi si in unele cazuri scumpi – sunt incomozi si potentialii clienti renunta la achizitie si din cauza lor. Au aparut de mai bine de un an televizoare 3D la care efectele de “adancime” a imaginii pot fi observate si fara ochelari, insa sunt scumpe, iar tehnologia folosita de ele se preteaza pentru ecrane mici, cum ar fi smartphone-urile sau consolele de jocuri.

Si dupa lansarea multor modele de televizoare 3D persista problema continutului 3D fiindca nu destule televiziuni au investit in crearea unui continut dedicat. Mai avantajate sunt companii precum Sony, care are jocuri 3D de PlayStation ce pot motiva clientii sa dea bani pe un televizor scump. In plus, a fost supraestimata dorinta privitorilor de a se uita la emisiuni TV 3D, astfel ca publicul nu s-a aratat in general dispus sa stea ore in sir cu ochelarii speciali pe ochi pentru a vedea spre exemplu talk-show-uri in 3D. Avem in orice caz de-a face cu un cerc vicios fiindca grupurile media nu au investit masiv in continut 3D fiindca televizoarele au vanzari mici, iar publicul nu cumpara si fiindca nu prea exista continut.

Pretul mare ramane si el un factor esential care indeparteaza clientii de televizoarele 3D. Preturile au scazut mult sub nivelul initial de 2.000 de euro, insa paradoxul este ca daca tehnologia va avansa mult si vor aparea si modele mai multe la care nu e nevoie de ochelari speciali, este de presupus ca preturile nu au cum sa scada prea mult si aceste televizioare vor ramane inaccesibile pentru majoritatea publicului.

Televizoarele 3D sunt astfel in hibernare, pana cand lucrurile se mai schimba in piata si obstacolele vor fi macar partial eliminate, insa cu siguranta vor reveni in plin plan. Pana atunci, industria prezinta televizoarele “inteligente” (smart TV) care pot fi controlate cu gesturi ale mainilor sau cu vocea. Vorbim de modele cu ecrane de pana la 80 de inch, insa mai subtiri decat un smartphone si de terminale care vin in sufragerie cu super-rezolutie demna de ecranul mare de la cinena.

In plus, se insista pe lansarea de modele cu sistemul de operare Android pe care pot fi instalate aplicatii din Android Market dar si pe unele puternic integrate cu retelele sociale, astfel incat sa poti folosi ecranul pentru a intra pe Facebook sau Twitter in timp ce urmaresti pe el emisiunea favorita.