(hotnews.ro)

Samsung ar putea sa se scindeze de divizia producatoare de LCD-uri sau ar putea sa aleaga sa faca o fuziune intre ea si divizia ce produce ecrane cu tehnologia OLED, arata un document remis autoritatilor bursiere si citat de agentiile internationale de presa. Samsung este decisa sa faca schimbari la divizia de LCD-uri care este pe pierderi si sufera din cauza concurentei venita de la producatorii chinezi pe segment.

Vanzarile diviziei de LCD a Samsung au scazut cu 10% anul trecut si unitatea este pe pierderi si fiindca in piata au venit concurenti redutabili din China cu preturi foarte bune. Un analist IDC citat de BBC e de parere ca Samsung isi da seama ca divizia de LCD nu este suficient de competitiva, insa o varianta ar fi o fuziune cu unitatea producatoare de ecrane cu mai moderna tehnologie OLED.

Industria LCD-urilor a intrat intr-o perioada dificila din a doua parte a lui 2010, iar companii precum Sharp si LG au inregistrat pierderi consistente. Estimarile arata ca Samsung ar fi vandut LCD-uri de peste 20 miliarde dolari anul trecut, insa si pierderile au fost pe masura: circa 890 milioane dolari, noteaza Reuters.

E de asteptat ca Samsung sa se concentreze pe tehnologia OLED care acum este prezenta in special la smartphone-uri de top, insa in cativa ani va ajunge sa fie larg raspandita si pe ecranele mai mari.

Autoritatile Chineze au inceput sa retraga din magazine toate produsele Apple iPad un urma unui ordin judecatoresc emis de curand.

S-a dovedit ca Apple a obtinut prin mijloace ilicite numele de iPad de la compania ProView. Prin urmare, reprezentantii autoritatilor au inceput sa confiste din magazine produsele Apple, iar unii dintre vanzatori au fost de acord sa le retraga de buna voie.

Apple a “cumparat” de la ProView trademark-ul pentru denumirea iPad pentru o asa-zisa companie IP Application Development, fara ca acesta sa stie cu cine are de a face. ProView a actionat in judecata gigantul IT si se pare ca si-a redobandit dreptul de a folosi acel trademark, scrie playtech.ro.

De altfel, Apple are de platit 38 milioane de dolari autoritatilor chineze si peste 1,5 miliarde de dolari catre ProView pentru folosirea neautorizata a trademark-ului pana acum. Incurcate sunt caile justitiei.

Compania Asus a lansat seria de netbook-uri Eee PC 1025 Flare echipate cu procesoare Intel Atom Cedar Trail şi capabile să iasă din modul de așteptare în numai două secunde.

Eee PC 1025 Flare este optimizat energetic prin ASUS Super Hybrid Engine II, cu tehnologie Instant On, care permite ieșirea din modul de așteptare în numai 2 secunde și până la 21 de zile de regim standby.

Seria Eee PC 1025 Flare este echipată cu cele mai noi procesoare dual-core Intel Atom Cedar Trail tactate la 1.86GHz, suportând până la 2GB de memorie DDR3 și hard disk-uri de până la 500GB. Utilizatorii primesc și 3GB spațiu de stocare în ASUS WebStorage. Cele mai recente procesoare Intel Atom oferă performanțe grafice de patru ori mai mari comparativ cu generațiile anterioare și suport complet pentru filme la calitate Blu-ray. Tehnologia Super Hybrid Engine II administrează eficient energia bateriei și oferă o autonomie de până 12 ore pentru o singură încărcare.

Seria Eee PC 1025 Flare rulează filme Full HD 1080p. Modulele integrate Wi-Fi 802.11b/g/n și Bluetooth 3.0 păstrează utilizatorii conectați în timp ce USB 3.0 furnizează viteze de transfer a datelor de 10 ori mai mari decât USB 2.0. Cu ajutorul suportului DLNA, utilizatorii pot transmite muzică, fotografii și filme direct către echipamentele compatibile de acasă precum televizoarele de ultimă generație.

Wi-Fi Direct permite utilizatorilor să transfere wireless fișiere între Eee PC 1025 Flare și alte dispozitive fără a se conecta la o rețea. Această facilitate este foarte convenabilă pentru partajarea rapidă a fișierelor.USB Charge oferă utilizatorilor posibilitatea de a încărca echipamentele electronice precum telefoane și tablete, prin intermediul portului USB, chiar și atunci când netbook-ul este oprit.

Funcția Smart Camera dispune de un zoom 4x care permite utilizatorilor să focalizeze rapid imaginile în funcție de distanța la care se află de cameră. Un capac glisant acoperă camera web pentru mai multă intimitate.

Primul model care va ajunge în România spre sfârșitul lunii martie va fi Eee PC 1025C (varianta gri), prețul aproximativ fiind de 1.499 lei. Modelul 1025CE va costa în jur de 1.599 lei.

http://economie.hotnews.ro/stiri-it-11317995-video-batalia-pentru-libertate-internet-sopa-pipa-cazul-megaupload.htm

18 ianuarie: 7000 de site-uri, printre care editia in engleza a Wikipedia si Reddit, blocheaza accesul utilizatorilor la continutul lor pentru a protesta impotriva proiectului de lege american SOPA (Stop Online Piracy Act). 19 ianuarie: site-ul MegaUpload, fondat de un antreprenor care si-a schimbat numele in Dotcom, este inchis prin ordin judiciar, la cererea autoritatilor americane. 20 ianuarie: in urma protestelor, initiatorii legii SOPA amana dezbaterile legislative pana cand o formula noua a legii va fi gasita. In zilele urmatoare, grupul de hackeri Anonymous retaliaza dur, prin atacuri asupra serverelor FBI si a principalelor case de discuri. Bine ati venit in transeele razboiului global pentru internet, editia 2012.

Cauzele conflictului
La fel ca la sfarsitul anilor ’90, cand pirateria online incepea sa devina un fenomen cu adevarat global si scapat de sub control, conflictul dintre autoritati si organizatiile pentru protectia drepturilor utilizatorilor se poarta pe acelasi camp de batalie: problema respectarii copyright-ului. Daca in runda precedenta autoritatile nu au reusit sa implementeze decat legi care afectau materiale individuale, caz in care raspunderea era exclusiv a utilizatorilor, in etapa actuala, guvernul american incearca sa adopte o legislatie care ar permite combaterea pirateriei la un nivel mult mai mare, dar cu posibile repercusiuni grave asupra libertatii de exprimare. Intra in scena SOPA si PIPA.

SOPA – Stop Online Privacy Act, este un proiect de lege care prevede masuri drastice impotriva site-urilor care ofera continut piratat. Propus de un grup de congresmani americani, atat democrati cat si republicani, noul act da, teoretic, puteri suplimentare Departamentului american pentru Justitie in lupta impotriva pirateriei online. Conform propunerii legislative, site-urile care ofera continut piratat pot fi blocate la nivel DNS, iar companiile care ofera publicitate pentru aceste site-uri pot fi obligate sa opreasca furnizarea de reclame, pentru a bloca un canal de profit pentru posesori.

Motoarele de cautare ar urma sa elimine orice referinta la site-urile in cauza, iar procesatorii de plati ar avea interdictie de a lucra cu paginile ce ofera continut protejat de drepturile de autor. Mai mult, providerii de internet ar putea primi dreptul de a monitoriza traficul tuturor utilizatorilor, o prevedere ce a ridicat extrem de multe obiectii din partea organizatiilor ce lupta pentru drepturile utilizatorilor.

Sa luam un exemplu: daca site-ul www.continutpiratat.com ar fi reclamat autoritatilor, acestea ar avea dreptul sa blocheze conversia adresei continutpiratat.com in adresa corespunzatoare IP, limitand astfel orice fel de trafic spre pagina. Atunci cand o adresa este scrisa intr-un browser internet, ea este convertita intr-un set de 4 numere ce compun o adresa interpretabila la nivelul serverelor. Astfel, daca in mod normal continutpiratat.com se traduce in 89.10.10.10, dupa blocare, browserul nu ar mai putea ajunge la pagina pe teritoriul SUA, iar navigatorul internet ar returna o eroare care spune ca pagina nu a fost gasita.

Pentru motoarele de cautare, mai ales pentru Google, aceasta limitare a reprezentat una dintre cele mai mari probleme ale SOPA, deoarece conversia adreselor este unul dintre elementele de baza in functionarea internetului.

Principalii sustinatori ai legii sunt casele de discuri si studiourile de productie de la Hollywood si organizatiile care se ocupa cu protejarea drepturilor de protejare a proprietatii intelectuale. Principalii opozanti includ companii si organizatii precum Google, Yahoo, Facebook, eBay, Twitter, Human Rights Watch, Public Knowledge, Free Press si Electronic Frontier Foundation.

Conform opozantilor, SOPA ar oferi puteri extrem de mari corporatiilor din domeniul media si ar putea duce la abuzuri grave. Practic, daca legea ar fi votata si ar intra in vigoare, in scurt timp ar aparea o “lista neagra” de site-uri ce nu pot fi accesate, in stilul sistemelor de filtrare a continutului din tari cu regimuri autoritare, precum China. Noul sistem de filtrare nu ar urma sa aiba motivatii politice, ci comerciale. In plus, filtrarea continutului la nivelul providerilor de internet ar incalca dreptul la intimitate al utilizatorilor si ar limita grav libertatea de exprimare, garantata prin Constitutia americana.

Impactul asupra site-urilor care intretin comunitati online axate pe creare si distributie de media ar fi extrem: portaluri precum YouTube, Flickr sau Vimeo ar fi lovite foarte de puternic de SOPA. Astfel, din cauza unui singur videoclip postat fara licenta pe YouTube, detinatorul drepturilor ar putea cere blocarea accesului si a tuturor platilor catre Google, detinatorul portalului video.

Pe de alta parte, sustinatorii legii spun ca aceasta ar urma sa fie aplicata cu discernamant si cu respect fata de drepturile utilizatorilor de internet, iar situatiile prezentate de opozanti sunt cazuri extreme, care nu au sanse de a deveni realitate.

Cea de-a doua lege controversata, PIPA (Preventing Real Online Threats to Economic Creativity and Theft of Intellectual Property Act – Act pentru prevenirea amenintarilor online reale la adresa creativitatii economice si a furtrului de porprietate intelectuala, n.r.) se diferentiaza de SOPA in principal prin forul legislativ in care a fost propusa (senat vs. camera reprezentantilor pentru PIPA, respectiv SOPA) si prin prevederile ceva mai blande. Legea face referinta la “site-urile internet care au ca principal obiect de activitate distributia de continut protejat de copyright fara licenta”.

Nici una dintre cele doua legi nu are sustinerea majoritatii membrilor camerelor legislativului american, iar SOPA a fost chiar retrasa temporar pe data de 20 ianuarie, pentru a ajunge la o formula imbunatatita. PIPA urmeaza sa fie supusa votului pe data de 24 ianuarie.

Cazul MegaUpload
In una dintre cele mai rasunatoare povesti de pe internet din ultimii ani, site-ul MegaUpload a fost inchis in urma cu cateva zile la cererea autoritatilor americane. Inchiderea site-ului este, pentru ambele tabere, un exemplu perfect a dificultatilor si a ambiguitatii situatiei site-urilor care gazduiesc fisiere online.

Sa incepem cu indeputul. MegaUpload, un serviciu gratuit de gazduire de fisiere online, a fost lansat in anul 2005 de catre omul de afaceri Kim Dotcom, nascut Kim Schmitz. Dotcom si-a inceput cariera de antreprenor online in anii ’90, cand a profitat de cresterile exponentiale din timpul balonului .com pentru a se imbogati, pe cai nu intotdeauna legale. In 1998, el a fost condamanat la doi ani de inchisoare cu suspendare pentru tainuire de bunuri furate si utilizare de carduri de credit false. Dupa prabusirea pietei online din 2001, Dotcom a fost acuzat de speculatii ilegale cu actiuni ale mai multor companii online si cu deturnare de fonduri. In 2002, a fost arestat la Bangkok si condamant in Germania la un an si opt luni cu suspendare pentru tranzactiile ilegale cu actiuni si la inca doi ani cu suspendare pentru deturnare de fonduri. Dotcom si-a recunoscut vinovatia in ambele cazuri.

In 2005, MegaUpload a fost infiintat in Hong Kong, pe un principiu foarte simplu: orice fisier putea fi stocat temporar pe serverele companiei, iar durata de gazduire varia in functie de populariatatea fisierului. Un fisier descarcat foarte rar era sters repede, iar fisierele care starneau interesul multor utilizatori erau pastrate pe termen lung. Site-ul castiga bani din publicitate, dar si prin plata unui abonament de utilizatorii care doreau servicii mai avansate de gazduire.

Conform acuzatiilor aduse lui Dotcom, site-ul ajunsese in 2011 la o cifra de 50 de milioane de utilizatori zilnici, iar in topul celor mai vizitate site-uri de pe intreg internetul ocupa locul 13. Din totalul traficului inregistrat la nivel global pe internet, MegaUpload putea sa reprezinte chiar si 4% in momentele de maxima activitate. In scurt timp, MegaUpload a devenit unul dintre centrele pirateriei online, iar din acuzatiile formulate de autoritatile americane, acest lucru s-a intamplat cu incuviintarea proprietarilor.

Pe 9 decembrie 2011, MegaUpload a lansat pe YouTube un clip de promovare in care artisti precum Kanye West, Alicia Keys, Snoop Dogg sau will.i.am isi aratau sprijinul pentru companie. Clipul a fost sters de catre Universal Media Group, aparent prin acces direct la sistemul de management al continutului YouTube, care permite stergerea de continut fara o aprobare prealabila a Google, compania care detine YouTube.

Pe langa stergerea acestui clip, UMG a operat si stergerea unui episod al emisiunii Tech News Today, pentru simplul fapt ca acesta prezenta controversa legata de clipul lansat de MegaUpload. MegaUpload si UMG sunt in litigiu in acest moment in legatura cu situatia creata, iar Google a facut o declaratie publica prin care a specificat ca drepturile UMG se extind doar asupra continutului pentru care detine proprietate intelectuala. MegaUpload detinea integral drepturile asupra clipului postat, iar mai multi dintre artistii care apar in el au contracte semnate cu UMG.